Greseala recunoscuta pe jumatate iertata
Intotdeauna m-amgandit cat de adevarat este acest concept. Teoretic, greseala presupune si recunoasterea ei care in funtie de imprejurari poate dobandi sau nu iertarea. Se spune ca a gresi e omenesc iar in relatiile interumane acest lucru se intampla frecvent. In context religios greselile recunoscute sunt intotdeauna iertate dar greseala doar recunoscuta nu are nici o valoare daca nu e ea sincera si urmata de fapte care intaresc si demonstreaza cainta celui ce a gresit.
La mine nu prea functioneaza aceasta zicala “Greseala recunoscuta este pe jumatate iertata”, cel putin levitra no prescription daca este o greseala mai mare. Sa iau un exemplu, sa zicem ca un tip isi inseala iubita,nu cred ca daca el ii va recunoaste acesta “aventura”, ea il va ierta pe jumatate, poate prefera sa nu afle niciodata. In cel mai bun caz, ii va aprecia sinceritatea, bine, aici de la caz la caz, sunt o gramada de femei care inchid ochii la aventura barbatului/iubitului ei, ceea ce, e o greseala din punctul meu de vedere.
De acord cu tine
Dar poti merge si pe zicala “Cui pe cui se scoate”
Ai luat si tu drept exempu cea mai mare greseala….
bine a zis nina:D Pentru greseala asta cred ca nici “cui pe cui se scoate” nu mai merge..